Why Small Groups?/What Makes a Great Leader?/ro

From Gospel Translations

Revision as of 16:17, 28 August 2008

Terenul de golf se afla exact pe locul unde ar fi trebuit construită autostrada. În mod normal, m‑aş fi bucurat nespus să ştiu că sunt atât de aproape de un teren de golf, dar nu şi în această situaţie excepţională. Haideţi să vă explic care‑i problema: eu şi Lesley, soţia mea, mergeam în vizită la nişte prieteni şi când să ne întorceam acasă, ne‑am pierdut. Hartă nu aveam, mergeam deja de ceva vreme pe drumurile acelea de ţară şi se întuneca din ce în ce mai tare. Copiii, săracii, erau deja speriaţi de câte viraje greşite făcusem, când am ajuns, în sfârşit la autostradă (credeam chiar că cineva umblase la semne ca să ne ducă de nas) şi am luat‑o înspre casă, cu programul dat cu totul peste cap.

Aşa se întâmplă când te rătăceşti: creşte tensiunea, iroseşti timp preţios. Cam tot aşa este şi când conduci un Grup Mic. Pentru a fi eficient, grupul trebuie să meargă într‑o direcţie precisă. Mai exact, liderul trebuie să ştie clar în ce direcţie merge. Fie că eşti lider de grup, fie că eşti membru într‑un Grup Mic, este esenţial să înţelegi clar ce implică poziţia de lider.

Să începem cu începutul...

Care este scopul unui lider de Grup Mic? Uitându‑te în urmă la una dintre întâlniri – sau chiar la întâlnirile din ultimul an – cum poţi să afli dacă ai fost un lider „de succes”? Ce îşi doreşte pastorul vostru să realizeze grupurile mici? Fără o înţelegere clară a scopului grupurilor mici, grupul tău va pluti în derivă pe ici-colea, neştiind care‑i este misiunea.

Un lucru pe care l‑am făcut în biserica noastră, pentru a evita să ajungem în situaţia de a pluti în derivă, este că am încercat să definim cât se poate de clar ce înseamnă a fi lider de Grup Mic. Aşadar, liderul de Grup Mic este...

Omul care va continua, prin extensie, lucrarea pastorală din biserică... Asigurând contextul... În care se pune în aplicare Cuvântul lui Dumnezeu... Aşa încât să avem parte de creştere spirituală, de grijă unii faţă de alţii şi de relaţii sănătoase.

Fiecare componentă a definiţiei de mai sus are o semnificaţie majoră, aşa că le vom analiza una câte una.

Ce înseamnă a continua, prin extensie, activitatea sau lucrarea pastorală din biserică? Scriptura ne învaţă că bisericile sunt ca nişte turme de oi, păzite de păstori. Păstorii aceştia, pe care îi mai numim şi pastori, au primit din partea lui Dumnezeu sarcina de a conduce, de a hrăni şi de a purta de grijă turmei poporului lui Dumnezeu, pe care El a încredinţat‑o pe mâna lor. În orice biserică, poate cu excepţia celor foarte mici, misiunea aceasta de mare complexitate nu poate fi dusă la capăt de un singur om şi nici de doi sau trei. Moise a făcut descoperirea aceasta cu durere, atunci când a încercat să se ocupe de unul singur de toate problemele poporului Israel, care număra câteva milioane la vremea celor 40 de ani de pribegie prin pustie.

Socrul lui, Ietro, i‑a venit în ajutor cu un sfat bun:

„Socrul lui Moise i‑a zis: ‘Ce faci tu nu este bine. Te istoveşti singur şi vei istovi şi acesta, care este cu tine; căci lucrul este mai presus de puterile tale şi nu‑l vei putea face singur. (...) Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune‑i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece. Ei să judece poporul întotdeauna; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici să le judece ei înşişi. În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine. Dacă vei face lucrul acesta şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.’” (Exodul 18:17‑23)

În formularea lui Ietro avem prima definiţie biblică şi descrierea calităţii de lider. Moise a învăţat astfel cum să le asigure israeliţilor atenţie permanentă şi îngrijire superioară şi să‑şi uşureze lui însuşi existenţa, pe parcursul călătoriei prin pustie.

Aşa a aranjat Dumnezeu lucrurile, ca pastorii să găsească şi să pregătească oameni de încredere, temători de Domnul, să‑i investească cu autoritatea şi responsabilitatea de a continua lucrarea pastorală începută în biserică. Moise a învăţat (iar exemplele din Noul Testament dovedesc acelaşi lucru) că acest lucru are eficienţă maximă dacă se aplică prin intermediul Grupurilor Mici. Grupurile Mic pot sluji biserica locală extraordinar de mult dacă reuşesc să motiveze fiecare membru să dezvolte o relaţie consecventă, responsabilă, cu un lider de Grup Mic care este instruit şi dăruit pentru a‑i sluji şi a‑i pregăti să crească, în multe aspecte ale vieţii. În felul acesta, pastorii vor putea să‑şi concentreze atenţia mai mult asupra predicării Cuvântului şi a echipării altora pentru a lucra împreună pentru Domnul.

Totuşi, nu cred că este bine ca pastorii să se rupă cu totul de „turmă”, ci ei ar trebui să fie disponibili pentru a se ocupa de probleme dificile, atunci când se ivesc. Faptul că se poate conta pe pastor, dacă se ivesc probleme grave, îi eliberează pe liderii de Grupuri Mici de percepţia greşită că biserica se aşteaptă de la ei să funcţioneze ca nişte pastori. Slujba lor este aceea de a‑l reprezenta pe pastor, nu de a‑l substitui.

Asigurând contextul... Mi s‑a întâmplat de curând să mă găsesc într‑un restaurant care avea prezentate în meniu imagini ispititoare, frumos colorate în culori vii, ale câtorva sortimente de shakes (n.tr. o băutură reconfortantă, cremoasă, cu lapte, diferite arome şi cristale fine de gheaţă). Eu sunt înnebunit după shake‑ul de ciocolată, aşa că m‑am lăsat fermecat de prezentare. Când mi‑a venit rândul să fac comanda, ospătăriţa mi‑a spus – spre marea mea surpriză – că nu putea să‑mi servească shake‑ul de ciocolată comandat de mine.

Cum aşa?! Că doar aveau în restaurant lapte, îngheţată, sirop de ciocolată, şi... clientul doritor – toate ingredientele necesare pentru a produce şi a scoate la vânzare obiectul care putea face deliciul unui fericit consumator! Din păcate, pentru mine, pur şi simplu nu se puteau aduce laolaltă toate elementele componente, pentru că maşina cu care se prepara era stricată.

Uneori aşa este şi cu biserica. Poţi să ai un pastor care predică extraordinar şi dă învăţătură de cea mai bună calitate, să ai şi lideri bine pregătiţi şi credincioşi flămânzi după Cuvânt, dar dacă nu ai contextul în care se pot îmbina toate elementele, ajungi foarte dezamăgit.

Serviciile de duminica dimineaţa sunt, fără îndoială, ocazii nemaipomenite pentru predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, dar unde şi cum se va aplica Cuvântul acesta? Serviciile de duminica dimineaţa sunt momente deosebite în care poporul Domnului se adună laolaltă, dar cum va ajunge poporul acesta să treacă de la nivelul de simple cunoştinţe, ocazionale, la cel le care îşi vor da socoteală unii altora? Serviciile de duminica dimineaţa sunt ocazii extraordinare în care Duhul Domnului poate să‑şi facă lucrarea în mijlocul poporului, dar cum se poate, logic vorbind, ca fiecare să‑Şi folosească darurile spirituale, unice, dăruite de Dumnezeu, în cadrul acela larg? Nu cred că se poate!

Grupurile Mici sunt contextul ideal în care se pot urmări cele mai multe obiective vitale pentru viaţa bisericii, obiective care sunt foarte dificil – dacă nu cumva imposibil – de realizat în serviciile bisericii de duminica dimineaţa. Liderii de Grupuri Mici fac un mare serviciu bisericii prin facilitarea acestui proces.

Punerea în aplicare a Cuvântului lui Dumnezeu... Biblia este îndreptarul nostru în materie de credinţă şi practică. Numai Biblia are autoritatea de a ne învăţa ce aşteaptă Dumnezeu de la noi şi ce trebuie să credem despre Dumnezeu. Nicio altă carte nu este suficientă pentru a ne echipa cu tot ceea ce avem nevoie pentru a trăi prin harul şi pentru slava lui Dumnezeu. De aceea, Grupurile Mici din biserica în care slujesc sunt întemeiate pe Cuvânt. Membrii acestor Grupuri Mici folosesc adesea întâlnirile de Grupuri Mici la care participă pentru a aprofunda învăţătura pe care o primesc duminica dimineaţa. Pentru ca Cristos să ia chip în noi, trebuie să fim în stare să înţelegem adevărurile lui Dumnezeu şi apoi să le aplicăm în viaţa noastră. De aceea, de multe ori Grupurile noastre Mici îşi planifică sesiuni de discuţii care să ne ajute să înţelegem Cuvântul şi să‑l punem în practică în viaţa de zi cu zi.

...aşa încât să avem parte de creştere spirituală, de grijă unii faţă de alţii şi de relaţii sănătoase. În zilele noastre au loc multe întâlniri de felul celor de Grupuri Mici. De la Alcoolicii Anonimi, până la cele ale cluburilor de fani ai... te‑miri‑cui, oamenii se strâng laolaltă pentru diferite motive. Scriptura ne oferă trei motivaţii sănătoase pentru care trebuie să ne strângem în Grupuri Mici: ca să urmărim sfinţirea, ca să ne purtăm de grijă unii altora şi ca să creăm o atmosferă de părtăşie adevărată. Grupurile Mici nu sunt singurele ocazii din viaţa unei biserici în care ar trebui să se urmărească creşterea, purtarea de grijă şi dezvoltarea relaţiilor sănătoase, în schimb Grupurile Mici sunt cele mai bune ocazii de felul acesta. Ele oferă contextul în care Cuvântul lui Dumnezeu poate fi pus în aplicare în mod personal şi practic, în care se pot lega şi dezvolta prietenii şi în care cei care nu‑L cunosc pe Dumnezeu pot experimenta concret felul în care trăiesc copiii lui Dumnezeu. Adevărul acesta poate afecta, nu‑i aşa, felul în care am defini ce înseamnă a fi un lider eficient.

A fi un lider de succes nu se măsoară după criteriul numeric, câte persoane frecventează întâlnirile de grup, cât de repede creşte grupul numeric sau cât de des se întâlneşte, ci după criteriul calitate: dacă membrii grupului câştigă din ce în ce mai mult în lupta cu păcatul şi urmăresc o trăire progresivă în neprihănire. Un Grup Mic nemaipomenit nu este unul în care membri sunt uimiţi până la extaz de cunoştinţele biblice ale liderului lor, ci unul în care membrii se interesează unii de alţii şi se ajută între ei. Cea mai reuşită întâlnire de grup nu este una care durează trei ore, pentru că liderul lasă ca discuţia să divagheze pe o sută de subiecte, ci una în care membri îşi mărturisesc păcatele şi pun în practică învăţătura Scripturii în viaţa de zi cu zi.

Cum se poate distruge un Grup Mic, în patru paşi simpli

Nu este greu să duci un Grup Mic la dezastru. De fapt, pentru cei mai mulţi dintre noi e o pornire firească. Aveţi mai jos câteva sugestii dovedite ca metode de succes, dacă vreţi să faceţi ca grupul vostru să eşueze în timp record – formularea este cât se poate de simplă şi clară.

Sugestia nr. 1: Fă totul de unul singur. A investi în pregătirea altora este o muncă grea şi necesită mult timp. De cele mai multe ori, la început lucrurile nici nu ies aşa cum ţi‑ai dori, fapt care, desigur, este inacceptabil. Ucenicilor tăi le mai vine ideea sclipitoare de a încerca ceva nou! În plus, atunci când rogi să fii ajutat, te poţi trezi în situaţii penibile. Aşa că, oare nu ar fi mai bine să faci totul de unul singur? Dacă nu iese treaba bine, mai am o sugestie: nu mai face nimic! Economiseşte‑ţi energia până în ultima clipă, ca să fii proaspăt şi spontan! Treci repede prin lecţie în timp ce te piepteni, pregăteşte întrebările pentru discuţie în timpul de închinare. Oricum, nimeni nu va observa diferenţa!

Sugestia nr. 2: Străduieşte‑te să transformi grupul într‑o bisericuţă, care se descurcă de una singură. Grupul Mic poate fi o variantă de afirmare binevenită pentru un lider ambiţios, dar frustrat. În loc să te consideri un jucător în echipă, parte din ea – să lucrezi împreună, în armonie, cu alte grupuri mici pentru slava lui Dumnezeu şi pentru a duce la viaţă viziunea pe care Domnul i-a dat‑o pastorului vostru – imaginează‑ţi că eşti singurul care înţelege cu adevărat voia lui Dumnezeu şi direcţia în care trebuie să meargă grupul tău. Nu precupeţi niciun efort pentru a induce membrilor Grupului tău loialitate faţă de tine şi admiraţie pentru stilul tău personal de conducere. Păstrează persoana ta (şarmul şi înţelepciunea ta) în centrul tuturor situaţiilor. Încearcă să‑i faci pe cei din grup să se simtă atât de împliniţi şi încrezători în potenţialul grupului, încât să nu mai dorească să participe în diferite aspecte ale vieţii bisericii. O sugestie excelentă pentru a pune în practică acest deziderat este să organizezi atât de multe evenimente, încât oamenii să fie mereu ocupaţi făcând activităţi care privesc doar grupul vostru. În mod deosebit, vei avea succes dacă programezi evenimente care se suprapun peste altele, de anvergură, ale bisericii, aşa încât membrii grupului tău vor trebui mereu să aleagă dacă ar fi bine să meargă, să zicem, într‑o excursie cu cortul cu grupul, sau la întâlnirea obişnuită a bisericii de duminica.

Sugestia nr. 3: Tu ai toate răspunsurile. În timpul sesiunilor de discuţii în Grupul Mic, tu, ca lider, poţi să distrugi irecuperabil o întâlnire dacă îţi etalezi cunoştinţele biblice de cel mai înalt nivel teologic, istoric şi ... în ce priveşte contextul cultural sportiv al momentului. Când cineva pune o întrebare, sari repede să dai răspunsul, ca să‑i laşi mască pe toţi văzând cât de profund gândeşti. (Ai grijă, dacă aştepţi prea mult s‑ar putea să ţi‑o ia altul înainte, şi se poate lansa o discuţie pe care nu o mai poţi controla!) Dar, mai mult ca orice, încearcă să imprimi întâlnirilor tiparul: „Întrebaţi‑mă pe mine, eu sunt expertul.” Ei trebuie să savureze fiecare cuvânt al tău. Dacă se întâmplă să nu cunoşti răspunsul la o întrebare, nu te lasă descoperit, inventează şi tu o explicaţie, numai să fie sofisticată, lustruită! Două abordări eficiente ar fi acestea: sau să sugerezi că oricum era o întrebare stupidă, sau să redirecţionezi întrebarea înspre un altul, să‑l pui pe el într‑o situaţie penibilă.

Sugestia nr. 4: Nu risipi complimentele sau încurajările în stânga şi‑n dreapta. După cum probabil aţi remarcat, încurajările şi complimentele „luminează şi împrospătează” întâlnirile de grup, aşa cum florile colorează şi dau viaţă naturii primăvara. De asta trebuie să fii foarte atent, să nu faci cumva greşeala asta! O strategie pe care o poţi aplica cu folos este să rămâi atât de concentrat asupra persoanei tale şi a „performanţelor” tale ca lider, încât să nu apuci să le observi pe ale altora. Încă una: stabileşte atât de multe reguli, tipare şi pretenţii, încât niciunul să nu îndrăznească cumva să aspire să fie remarcat sau încurajat. Poate cel mai bine ar fi să nu uiţi să scoţi în evidenţă greşelile şi scăpările oamenilor, fără să remarci harul lui Dumnezeu în viaţa lor. Dacă reuşeşti să faci asta, îţi garantez că eşecul nu se va lăsa aşteptat prea mult.

Cu siguranţă s‑ar putea găsi multe alte modalităţi de a distruge un Grup Mic. Îmi doresc din toată inima ca abordarea mea hazlie să vă fie de folos şi să vă reamintească faptul că Dumnezeu i‑a investit pe lideri cu o responsabilitate enormă. Cu toate că nu trebuie să ne aşteptăm de la voi să fiţi un substitut pentru pastor, totuşi trebuie să fiţi reprezentanţii lui, iar comportamentul vostru va avea mai multă influenţă asupra grupului ca al oricui altcuiva. Dacă aţi conştientizat asta, ar trebui să fiţi motivaţi să vă înfigeţi adânc rădăcinile în harul lui Dumnezeu, să „daţi morţii” păcatul care mai există în viaţa voastră şi să vă agăţaţi cu toată puterea de Duhul Sfânt, singurul care poate să va dea puterea de a‑L cunoaşte pe Dumnezeu şi a muri faţă de păcat. În plus, în calitate de lider, tu eşti cel care „dă tonul” când este vorba despre smerenie. Fii deschis şi cinstit dacă trebuie să vorbeşti despre lupta cu păcatul din viaţa ta şi cere-le mereu celor din grup şi pastorului tău să îţi evalueze trăirea. Întreabă‑i mereu şi pe unii şi pe ceilalţi: „Cum pot să‑ţi fiu de folos? Te pot ajuta cu ceva?”